AFRICA, Zanzibar

Djambo, Zanzibar!

Djambo! Hakuna matata!

Asa am fost primiti la sosirea in Zanzibar, acum 6 zile. In swahili cuvintele de mai sus inseamna “Salut! Nicio problema!” si, judecand dupa zambetele largi si voia buna de pe chipurile celor care ne-au intampinat, ai tinde sa crezi chiar ca in acest colt de rai, orice problema ai avea poate fi uitata. Sau macar lasata de-o parte pentru cateva zile.

Cand am ajuns la Melia Zanzibar soarele deja se pregatea sa apuna. Pana ne-am dezmeticit, se inserase deja. A doua zi insa, ne-am trezit nerabdatori, cu noaptea in cap, sa vedem rasaritul. Odata cu el ni s-a infatisat si Zanzibarul – insula aceea aruncata undeva departe, in apele Oceanului Indian, pe care am vazut-o adesea in fotografii si pe care mi-am dorit sa o descopar intr-o buna zi. Acum pot sa va confirm ca acele fotografii despre care mai ca ai jura ca sunt photoshopate, sunt cat se poate de reale.

Nu stiu daca o fi asa in fiecare zi, dar de cand am ajuns aici Zanzibarul se trezeste in fiecare dimineata cu un rasarit pe masura, de care ochii nu se mai satura. Mai apoi cerul senin se umple de nori albi pufosi, care par mai degraba pictati. La primele ore ale diminetii incep sa se retraga si apele Oceanului Indian, dezvelind plaje si limbi de nisip de sute de metri, de un alb stralucitor si lasand in urma nenumarate cochilii de scoici cu forme care mai de care mai curioase si o puzderie de stelute de mare in culorii vii. Chiar la ora la care scriu aceste randuri, asist fascinata pe plaja la spectacolul retragerii apelor. Pe seara apele vor reveni, iar acest ceremonial se repeta neintrerupt, in fiecare zi cu o ora mai tarziu decat in ziua precedenta. Diminetile pe plaja sunt o incantare…fara zarva, fara muzici care sa iti bubuie in creier, fara inghesuiala. Imi pot savura cafeaua in liniste si pot petrece ore bune citind, fara sa-mi pese de nimic, mangaiata de o briza blanda si de sunetul valurilor care se indeparteaza usor, usor de tarm. Din cand in cand ridic privirea pentru a ma minuna in fata frumusetii naturii sau pentru a trage cu ochiul la cei cativa pescari care isi pregatesc barcile si navoadele, undeva la cateva sute de metri distanta sau la micul car tras de o vacuta, care traverseaza zilnic plaja dupa reflux pentru a curata eventualele gunoaie ramase in urma. Localnicii, desi trudesc din greu zi de zi, nu uita niciodata sa-ti zambeasca si sa te intrebe ori de cate ori te zaresc daca te bucuri de vacanta. Cumva, stiu ca ai ajuns in paradis si ca nu poti decat sa iubesti Zanzibarul lor. Nu se despart niciodata de tine fara sa iti ureze sedere placuta. Evident, o sedere insotita de sloganul “hakuna matata”. Pentru ca “Hakuna matata” e servit pe post de “buna dimineata”, “buna ziua”, “noapte buna” “cu placere” sau oricare alta urare. Iar la noi, pana astazi a functionat perfect.

Azi, insa, cam avem o problema si anume faptul ca maine plecam de la Melia Zanzibar, iar frumusetea acestui loc ni s-a lipit de retina si de suflet. De maine ne mutam pentru doua zile in Chumbe Insland, o rezervatie naturala. Va voi povesti la intoarcere pe larg despre zilele petrecute in Zanzibar, dar pana atunci va las cu cateva fotografii, ca sa intelegeti de ce aici nu prea ai cum sa te gandesti la probleme. Hakuna matata!

(alt="Zanzibar")

(alt="Melia Zanzibar")

(alt="plaja in Zanzibar")

(alt="Plaja in Zanzibar")

(alt="Plaje albe in Zanzibar")

(alt="Rasarit in Zanzibar")

(alt="steluta de mare, Zanzibar")

(alt="Zanzibar la reflux")

Rsign

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.